Mănăstirea Brâncoveanu, un loc binecuvântat

Amintiri zbuciumate, împăturite printre liniști./Istoriile nemărturisite ale tunurilor unor nimeni  austrieci/scâncesc strivite sub ecoul pașilor voievodali ai lui Brâncoveanu/din fiecare dală. /Sânii fiecărei cărămizi / încă prohodesc cu lacrimi de lapte / coconii martiri. / Icoanele plâng minuni tăinuite. / Cărțile păstrează urmele degetelor văzătoare / ale Sfântului Pârâian. / Toată ziua Sfântul Arsenie deretică în curte cugete, / șterge cu mâneca milei sudori și împarte cu lumânări mângâieri. / Seara adună de pe masa de lângă lac / firimituri de tăceri. / Sfinți neștiuți se pitesc mereu prin mulțimea din paraclis / trimiși de Dumnezeu să ușureze poveri.

                                                                                                            (Maria Ceauș, Mănăstirea Brâncoveanu)

Întălnirea vremelniciei cu veșnicia

Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus este un loc binecuvântat, plin de istorie, unde vremelnicia se întâlnește cu veșnicia, un loc care ne-a cucerit și pe noi, cei prezenți la Școala de vară a profesorilor de Religie.

Situată la poalele Munților Făgăraș, Mănăstirea Brâncoveanu este cunoscută pentru frumusețea sa naturală și spirituală. Este, într-adevăr, un loc deosebit, încărcat de spiritualitate și istorie.

Pe lângă frumusețea naturală și liniștea pe care o oferă, mănăstirea găzduiește și o serie de evenimente culturale și religioase, precum conferințe, tabere și școli de vară. Aceste evenimente sunt menite să aducă oamenii mai aproape de Dumnezeu și să promoveze valorile ortodoxe.

Arhitectura mănăstirii este un alt aspect impresionant. Stilul brâncovenesc, cu influențe bizantine și renascentiste, se reflectă în detaliile clădirilor și în frumoasele picturi murale. Biserica principală, cu hramul Adormirea Maicii Domnului, este un exemplu remarcabil de artă și meșteșug.

De asemenea, mănăstirea are o bibliotecă bogată, cu numeroase manuscrise și  cărți vechi de mare valoare.

Pentru noi, profesorii de Religie, Mănăstirea Brâncoveanu rămâne leagănul prieteniilor născute întru Hristos, leagănul poveștilor de seară sub foșnetul frunzelor și zâmbetul lunii. Rămâne locul în care am și ne-am comunicat, am evoluat spre împlinirea misiunii pe care o avem și L-am simțit pe Dumnezeu în oameni și natură. Un colț binecuvântat de rai!

Vrei să te ținem la curent?

Primește cele mai valoroase articole ale noastre direct pe e-mail, lunar.

Articole interesante

Scroll to Top